Reduceri de personal și salarii la bugetari, creșterea TVA și a altor taxe. Care sunt măsurile cu care merge România la Ecofin

Reduceri de personal și salarii la bugetari, creșterea TVA și a altor taxe, stoparea unor investiții considerate inutile, sunt o parte din măsurile cu care merge România la Ecofin. 

Premierul pe care președintele Nicușor Dan l-ar putea desemna joi, după consultările cu partidele la Cotroceni, ar putea merge vineri la Bruxelles la Ecofin, ședința decisivă în care UE discută posibile sancțiuni împotriva României, care are cel mai mare deficit bugetar din Uniune.

Asta în condițiile în care în România s-a creat o criză de reprezentare la Ecofin. Ministrul interimar de Finanțe, Tanczos Barna, a anunțat miercuri că nu va merge la ședința Consiliului Ecofin programată vineri la Bruxelles pe motiv că nu are legitimitate. Ar fi urmat să meargă un secretar de stat, care nici el s-ar putea să nu se mai regăsească în noul Guvern.

Astfel, România ar fi fost sub-reprezentată și fără legitimitate la Ecofin, deși este subiectul principal de pe agenda întâlnirii.

Oricine ar fi, reprezentantul României la Ecofin e așteptat să prezinte un plan credibil de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, care e depășit 9% din PIB anul trecut, sub guvernul PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu.

Și deficitul din acest an e așteptat să depășească 9% din PIB în lipsa unor măsuri concrete, potrivit mai multor analiști consultați de G4Media.

Numele vehiculat de liderii politici pentru preluarea postului de premier este Ilie Bolojan (PNL). Sorin Grindeanu a cerut ca PSD să preia postul de premier peste un an și jumătate, după ce problema deficitului va fi rezolvată, pe sistemul rotativei între Ciucă și Ciolacu.

Consiliul Ecofin discută vineri despre posibile sancțiuni pentru România, aflată deja de trei ani în procedură de deficit excesiv și care, sub guvernele Ciucă și Ciolacu, nu și-a respectat angajamentele asumate pentru scăderea acestui deficit. România riscă, după o procedură îndelungată, să îi fie blocate sau suspendate anumite fonduri europene.

Chiar dacă UE nu va ajunge până la capăt cu procedura greoaie de suspendare a fondurilor, doar inițierea acestui proces ar reprezenta un semnal negativ pentru agențiile de rating și  piețele financiare care împrumută guvernul.

România ar risca astfel o scădere a ratingului de țară, ceea ce duce automat la creșterea dobânzilor la care se împrumută guvernul pentru a plăti salariile bugetarilor și pensiile, scrie Economedia.

Reduceri de personal și salarii la bugetari, majorări de taxe și TVA. Pachetul de măsuri discutat în Coaliție

Conform discuțiilor purtate, impozitul pe profit ar putea fi majorat de la 16% la 19%, iar cel pe dividende la 16%. Mai mulți bani ar urma să vină la buget și din taxarea mai mare a câștigurilor din jocurile de noroc.

În ceea ce privește TVA-ul, acesta ar urma să fie majorat, conform discuțiilor, cu două procente. Țigările, băuturile alcoolice și produsele care au un conținut ridicat de zahăr s-ar putea scumpi și ele.

La capitolul economii, liderii speră să aducă bani la buget din comasări de instituții și de autorități, reduceri de personal, tăieri de sporuri și plafonarea salariilor.

Reducerea cheltuielilor bugetare va viza atât reducerea numărului de bugetari, cât și a unora dintre sporurile și indemnizațiile primite de aceștia.

Reducerea numărului de bugetari se va face atât prin desființare și comasarea unor instituții, cât și prin redimensionarea, prin lege, a schemelor de personal în administrația locală (primării, firme ale primăriilor, consilii județene) și în administrația centrală.

În ce privește salarizarea, se mizează pe reducerea unor sporuri considerate abuzive, precum și indemnizațiile scăpate de sub control ale conducătorilor unor instituții și companii cu capital de stat.

Stoparea unor investiții are ca țintă acele proiecte care nu au început sau sunt în stadii incipiente. Sunt vizate doar proiectele finanțate din bugetul de stat, nu cele cu fonduri externe.

Creșterile de taxe sunt considerate inevitabile de membrii coaliției, pentru că reacțiile de la Comisia Europeană, agențiile de rating și creditorii României arată că aceștia nu cred că deficitul bugetar poate fi redus doar prin tăieri de cheltuieli.

Printre creșterile de taxe discutate se numără majorarea TVA de la 19% la 21%, păstrarea cotei reduse de 9% doar pentru alimente și medicamente, creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%.

De asemenea, e luată în calcul și creșterea impozitului pe profitul companiilor, care este acum de 16%, dar nu a fost luată o decizie finală.